Schimbarea numelui pe cale administrativă: acte și pași

Pe scurt

Cetățenii români pot obține, pentru motive temeinice, schimbarea numelui de familie, a prenumelui sau a ambelor, fără proces (art. 85 din Codul civil). Ordonanța 41/2003 a fost abrogată prin Legea 105/2022; regulile actuale sunt în art. 41^1-41^18 din Legea 119/1996 privind actele de stare civilă. Cererea se depune la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor de la domiciliu, iar decizia o ia șeful serviciului județean de evidență a persoanelor (în București, directorul D.G.E.P.M.B.). Capcana frecventă: dosarul trebuie să conțină deja exemplarul Monitorului Oficial, Partea a III-a, cu extrasul cererii publicat. O condamnare pentru o faptă intenționată în ultimii 5 ani blochează schimbarea.

Cine poate cere și ce motive sunt acceptate

Pot cere cetățenii români și, în aceleași condiții, persoanele fără cetățenie domiciliate în România (art. 41^2). Art. 41^1 alin. (2) enumeră cazurile considerate întemeiate, printre care:

nume indecent, ridicol ori transformat prin traducere;
numele folosit în profesie, dacă dovedești că ești cunoscut în societate sub el;
nume sau prenume din mai multe cuvinte, pe care vrei să îl simplifici;
nume de proveniență străină înlocuit cu unul românesc;
nume de familie comun cu ceilalți membri ai familiei;
prenume specific sexului opus;
alte cazuri temeinic justificate.

Alin. (3) adaugă situații legate de divorț, deces și adopție. Lista nu este închisă, dar trebuie să explici și să dovedești motivul.

Art. 41^8 interzice schimbarea dacă, în ultimii 5 ani, ai fost condamnat pentru fapte săvârșite cu intenție ori expulzat sau returnat, precum și pe durata unei măsuri de limitare a dreptului de a călători în străinătate.

Unde depui și ce conține dosarul

Cererea se depune personal, prin împuternicit cu procură specială sau prin avocat, la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor ori la primăria de la domiciliu. Românii cu domiciliul în străinătate folosesc ultimul domiciliu din țară; cei care nu au avut niciodată domiciliul în România depun la Direcția de evidență a persoanelor a Sectorului 1 București (art. 41^3 alin. (1)).

Ce pregătești, potrivit art. 41^3 alin. (2):

Actul de identitate și certificatele de stare civilă, în original (se fotocopiază și ți se restituie).
Exemplarul Monitorului Oficial, Partea a III-a, cu extrasul cererii, publicat cu cel mult un an înainte.
Certificatul de cazier judiciar, dacă ai împlinit 14 ani; vezi cum obții cazierul judiciar.
Consimțământul persoanei al cărei nume vrei să îl porți, dacă este cazul, dat în formă autentică sau în fața ofițerului de stare civilă.
Încuviințarea instanței de tutelă, când legea o cere.
Dovezile care susțin motivul.
Procura specială sau împuternicirea avocațială, dacă nu depui personal.

Formularul și eventualele costuri le confirmi cu serviciul de evidență a persoanelor.

Publicarea, opoziția și decizia

Extrasul publicat conține numele actual, data nașterii, localitatea de domiciliu și numele solicitat (art. 41^7). Orice persoană interesată poate face opoziție scrisă și motivată în 30 de zile de la publicare (art. 41^10). Cererile întemeiate pe erori ale ofițerilor de stare civilă sunt exceptate de la publicare; cele privind nume indecente sau ridicole pot fi exceptate cu aprobarea șefului serviciului județean.

Serviciul local întocmește un referat și trimite dosarul la nivel județean, unde dispoziția de admitere sau de respingere se emite în 30 de zile de la primirea dosarului (art. 41^12). Dacă dosarul este incomplet sau cazul cere altă procedură, serviciul local îți comunică în scris motivele (art. 41^9).

Dispoziția de admitere produce efecte de la înmânare sau de la confirmarea electronică a primirii; dacă nu o ridici în 90 de zile de la informare, nu mai produce efecte (art. 41^13).

Refuzul și actele de după aprobare

Dispoziția de respingere ți se comunică în 10 zile de la emitere și se contestă potrivit Legii 554/2004 (art. 41^15). Ca regulă, faci mai întâi plângere prealabilă la emitent, în 30 de zile de la comunicare (art. 7), apoi te poți adresa instanței de contencios administrativ în 6 luni de la răspuns sau de la expirarea termenului de soluționare (art. 11). Poți depune și o cerere nouă dacă apar motive noi (art. 41^16).

După aprobare, dovada se face cu dispoziția și cu noul certificat de stare civilă (art. 41^14). Mențiunea se înscrie și pe actele de naștere ale soțului și copiilor minori (art. 49), dar numele soțului nu se schimbă (art. 41^6). Noua carte de identitate o ceri în 15 zile (art. 19 din OUG 97/2005). Celelalte documente și contracte le actualizezi separat, la fiecare emitent.

Situația	Procedura	Cine decide
Vrei alt nume sau prenume, pentru un motiv temeinic	Schimbare administrativă (art. 41^1 și urm.)	Șeful serviciului județean / directorul D.G.E.P.M.B.
O greșeală de transcriere în actul de stare civilă	Rectificare (art. 58)	Primarul, cu avizul conform al serviciului județean
Numele înregistrat în altă limbă decât cea maternă	Înscriere cu ortografia limbii materne (art. 41^17)	Primarul
Anularea, completarea sau modificarea actului	Acțiune în instanță (art. 57)	Judecătoria

Divorțul și numele copiilor

Din 3 mai 2026, art. 383 din Codul civil permite fiecărui soț să aleagă, la divorț, între numele din căsătorie și numele anterior; dacă nu alege, păstrează numele din căsătorie. Detalii în ghidul despre divorț. Dacă ai păstrat numele din căsătorie și vrei ulterior numele anterior sau cel de naștere, art. 41^1 alin. (3) lit. d) permite calea administrativă. Pentru a relua numele din căsătorie, comun cu copiii, ai nevoie de consimțământul fostului soț (lit. f).

Pentru minor, cererea o fac părinții; dacă o face unul singur, celălalt își dă acordul în formă autentică sau în fața ofițerului de stare civilă, iar la neînțelegere hotărăște instanța de tutelă (art. 41^4). Copilul de 14 ani semnează cererea și trebuie să consimtă când numele i se schimbă odată cu al ambilor părinți (art. 41^5). Codul civil cere ascultarea copilului de 10 ani în procedurile administrative care îl privesc (art. 264). Vezi și custodia copilului și paternitatea.

Exemplu ilustrativ

Exemplul este ipotetic și nu decide un caz. Ioana a divorțat în 2023, a păstrat numele fostului soț și acum vrea numele de naștere. Obține cazierul judiciar, publică extrasul în Monitorul Oficial și depune cererea la serviciul de la domiciliu, cu certificatele de naștere, căsătorie și divorț. După termenul de opoziție, dosarul ajunge la serviciul județean. Dacă primește dispoziția de admitere, solicită noul certificat și, în 15 zile, noua carte de identitate.

FAQ

Mai depun cererea după Ordonanța 41/2003?

Nu. Ordonanța a fost abrogată prin Legea 105/2022; procedura actuală este în Legea 119/1996.

Opoziția de 30 de zile curge de la depunerea cererii?

Nu. Curge de la publicarea extrasului în Monitorul Oficial, Partea a III-a. De aceea exemplarul publicat face parte din dosar.

Numele nou se aplică din ziua semnării dispoziției?

Nu. Efectele se produc la înmânarea dispoziției sau la confirmarea electronică a primirii. Fără ridicare în 90 de zile, dispoziția nu mai produce efecte.

O literă greșită în certificatul de naștere cere schimbare de nume?

De regulă, nu. Erorile din actul de stare civilă se corectează prin rectificare, cu dispoziția primarului, în 30 de zile (art. 58).

Pot păstra numele din căsătorie fără acordul fostului soț?

Da, la divorțurile cărora li se aplică art. 383 în forma de la 3 mai 2026. Revenirea ulterioară la acel nume, pe cale administrativă, cere însă acordul fostului soț.

Surse și puncte de verificat

Informație generală, verificată documentar la 27 septembrie 2026. Încadrarea motivului, actele cerute și costurile se confirmă individual cu serviciul de evidență a persoanelor competent.

Schimbarea numelui pe cale administrativă: motive, acte și pași