Partaj succesoral: împărțirea bunurilor între moștenitori

Pe scurt

După deces, moștenitorii care au acceptat moștenirea devin coproprietari ai bunurilor, fiecare cu o cotă, dar niciunul nu are încă un bun anume: aceasta este starea de indiviziune. Oricare dintre ei poate cere oricând ieșirea din indiviziune; nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune (art. 669 și art. 1.143 din Codul civil). Partajul se face prin bună învoială, la notar, cu act autentic dacă există imobile, sau prin hotărâre judecătorească. Regula este împărțirea în natură; dacă bunul nu se poate împărți comod, el se atribuie unui moștenitor în schimbul unei sulte sau se vinde (art. 676). Capcana frecventă: certificatul de moștenitor arată doar cotele, nu cine primește apartamentul.

Indiviziunea: ce poți face până la partaj

Certificatul de moștenitor dovedește dreptul acceptanților asupra bunurilor „în cota care se cuvine fiecăruia” (art. 116 alin. (3) din Legea 36/1995). Până la partaj se aplică regulile coproprietății:

fiecare moștenitor poate folosi bunul fără să îi împiedice pe ceilalți; cine îl folosește exclusiv împotriva voinței lor poate fi obligat la despăgubiri (art. 636);
fructele, de exemplu chiria, se împart proporțional cu cotele (art. 637);
actele de conservare le poate face oricare moștenitor, închirierea pe cel mult 3 ani cere majoritatea cotelor, iar vânzarea bunului cere acordul tuturor (art. 640-641);
folosința exclusivă nu blochează partajul, cu excepția uzucapiunii (art. 675).

Dacă defunctul era căsătorit în regimul comunității, se lichidează mai întâi comunitatea dintre soțul supraviețuitor și moștenitori (art. 355 alin. (3)); numai partea defunctului intră în moștenire.

Partajul voluntar la notar

Dacă toți moștenitorii sunt prezenți și au capacitate deplină, partajul se face prin bună învoială, în forma convenită; dacă în moștenire există imobile, convenția se încheie în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute (art. 1.144 alin. (1)). Când printre moștenitori sunt minori sau persoane ocrotite, partajul voluntar respectă regulile de ocrotire, inclusiv autorizarea instanței de tutelă (art. 674 și art. 1.144 alin. (2)).

Partajul poate fi făcut chiar în procedura succesorală: modul de împărțire se arată în încheierea finală sau într-un act separat (art. 113 alin. (3) din Legea 36/1995), iar notarul poate proceda la partajarea și atribuirea bunurilor potrivit acordului moștenitorilor (art. 114). Partajul făcut fără unul dintre coproprietari este lovit de nulitate absolută; un bun omis se poate împărți oricând printr-un partaj suplimentar (art. 684).

Pentru imobile, efectele se produc numai după înscrierea actului sau a hotărârii în cartea funciară (art. 680 alin. (2)).

Partajul în instanță

Dacă moștenitorii nu se înțeleg asupra calității, a bunurilor sau a cotelor, notarul suspendă procedura și îi îndrumă spre instanță (art. 109 din Legea 36/1995). Cererea de partaj se judecă de judecătorie, indiferent de valoare (art. 94 pct. 1 lit. j) din Codul de procedură civilă). Până la ieșirea din indiviziune, cererile privitoare la moștenire sunt de competența exclusivă a instanței ultimului domiciliu al defunctului (art. 118). Dacă ceri instanței și dezbaterea succesiunii, atașezi încheierea notarului privind verificarea evidențelor succesorale (art. 193 alin. (3) CPC).

Cererea arată persoanele, titlul, toate bunurile, valoarea lor, locul unde se află și cine le deține (art. 981 CPC). Instanța stabilește bunurile, cotele, creanțele dintre moștenitori, datoriile moștenirii și sarcinile ei (art. 984), apoi dispune o expertiză care arată valoarea și dacă bunurile sunt comod partajabile (art. 985). La formarea loturilor ține seama, între altele, de cote, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților (art. 988).

Situație	Ce poate dispune instanța	Temei
Bunurile se pot împărți	Loturi în natură, egalizate cu bani	Art. 984 alin. (2) CPC
Un moștenitor cere bunul	Atribuire provizorie, cu termen de consemnare a sumelor, ori direct prin hotărâre	Art. 989-990 CPC
Nimeni nu cere bunul sau nu consemnează	Vânzare prin bună învoială sau de către executor, la licitație	Art. 991-992 CPC

Donații, datorii și impozit

Raportul donațiilor. Descendenții și soțul supraviețuitor care vin împreună la moștenirea legală readuc la masă donațiile primite fără scutire de raport (art. 1.146). Raportul se face, ca regulă, prin echivalent, de exemplu prin imputarea valorii donației asupra părții donatarului, și se realizează în cadrul partajului (art. 1.151-1.152). Detalii în ghidul despre donația unui imobil.

Datoriile. Moștenitorii contribuie la datorii proporțional cu cota (art. 1.155 alin. (1)). Înainte de partaj, creditorii defunctului pot fi plătiți din bunurile aflate în indiviziune (alin. (2)), iar creditorii personali ai unui moștenitor pot cere partajul sau pot interveni în el (art. 1.156). O datorie a unui moștenitor față de moștenire se stinge prin „luare mai puțin” (art. 1.158). Limitele răspunderii sunt explicate la acceptarea sau renunțarea la moștenire.

Impozitul. Pentru moștenire nu se datorează impozit dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în 2 ani de la deces; altfel, moștenitorii datorează 1% din valoarea masei succesorale (art. 111 alin. (3) din Codul fiscal). Normele metodologice prevăd că la partajul judiciar sau voluntar și la partajul succesoral nu se datorează impozit (pct. 33 alin. (2) și alin. (3) lit. f) din titlul IV). Dacă un moștenitor își vinde cota în loc să facă partaj, actul este o vânzare supusă art. 111 alin. (1).

Exemplu: apartament cu doi moștenitori și sultă

Exemplu ilustrativ, care nu decide un caz concret: un tată văduv lasă un apartament evaluat prin expertiză la 400.000 de lei, iar cei doi copii acceptă în cote egale. În timpul vieții, i-a donat fiului 60.000 de lei, fără scutire de raport (valoare deja actualizată potrivit art. 1.153).

Valoarea de calcul: 400.000 + 60.000 = 460.000 de lei; fiecărui copil i se cuvin 230.000 de lei.
Prin imputație, fiul a primit deja 60.000, deci mai are de primit 170.000 de lei.
Fiica, care locuiește în apartament, cere atribuirea lui și îi plătește fratelui o sultă de 170.000 de lei.

Fără donație, sulta ar fi fost 200.000 de lei. Dacă fiica nu poate plăti, apartamentul poate fi atribuit fratelui sau vândut.

Ce pregătești pentru partaj

Certificatul de moștenitor sau lista moștenitorilor și a cotelor.
Lista bunurilor, cu actele, extrasele de carte funciară și cine le folosește.
Evaluări sau datele necesare expertizei.
Donațiile primite de moștenitori de la defunct și actele lor.
Datoriile moștenirii și cheltuielile plătite de fiecare după deces.
Propunerea de loturi și capacitatea fiecăruia de a plăti o sultă.

FAQ

Certificatul de moștenitor împarte automat bunurile?

Nu. Arată cotele fiecăruia; bunurile rămân în indiviziune până la un partaj voluntar sau judiciar.

Fratele meu locuiește singur în casă de ani de zile. Mai pot cere partajul?

Da. Folosința exclusivă nu împiedică partajul, cu excepția uzucapiunii (art. 675), și poate da naștere unor despăgubiri (art. 636 alin. (2)).

Poate testamentul să interzică împărțirea?

Moștenitorul poate cere ieșirea din indiviziune chiar dacă există clauze testamentare sau convenții contrare (art. 1.143 alin. (1)). Instanța poate însă amâna pronunțarea partajului cel mult un an, pentru a evita prejudicii grave (art. 673).

Instanța mă poate obliga să vând apartamentul?

Da, dacă nu se poate împărți comod și niciun moștenitor nu cere atribuirea sau nu consemnează sumele (art. 991 CPC).

Există un termen până la care trebuie cerut partajul?

Nu. Acțiunea de partaj este imprescriptibilă (art. 669). Termenul de 2 ani contează pentru impozitul pe moștenire, nu pentru partaj.

Surse și puncte de verificat

Informație generală, verificată documentar la 27 septembrie 2026. Valoarea bunurilor, donațiile de raportat, datoriile și modul de împărțire trebuie verificate individual cu notarul sau cu un avocat înainte de semnarea actului de partaj.

Partajul succesoral: cum se împart bunurile între moștenitori