Pe scurt
Căsătoria cu un cetățean străin se încheie la starea civilă, după o declarație făcută personal și un termen de așteptare de 10 zile. Partenerul străin dovedește, de regulă printr-un act al ambasadei statului său, că îndeplinește condițiile de fond ale legii sale naționale. Actele străine se apostilează, se supralegalizează sau sunt scutite, după statul emitent, și se traduc legalizat când este cazul. Dacă partenerul nu vorbește românește, este obligatoriu un interpret autorizat. Capcana frecventă: certificatul de căsătorie nu dă singur drept de ședere și nici cetățenie română.
Ce lege se aplică și unde se face căsătoria
Fiecare viitor soț trebuie să îndeplinească condițiile de fond ale legii sale naționale (art. 2586 Cod civil), iar forma urmează legea locului celebrării (art. 2587). În România, căsătoria se încheie la starea civilă din localitatea unde unul dintre viitorii soți are domiciliul ori reședința; pentru altă localitate este nevoie de aprobarea primarului (art. 24 din Legea 119/1996). Oficierea se face în limba română (art. 72 din normele aprobate prin HG 255/2024), cu doi martori (art. 287 Cod civil).
Listele care citează HG 64/2011 sunt depășite: normele din HG 255/2024 au înlocuit-o, iar unele cerințe s-au schimbat.
Declarația și termenul de 10 zile
Declarația se face personal și în scris, la primăria unde va avea loc căsătoria (art. 280 Cod civil, art. 25 din Legea 119/1996); în ea arătați că nu există impedimente, numele purtat după căsătorie, legea aplicabilă regimului matrimonial și, dacă se aplică legea română, regimul ales. Declarația se afișează în aceeași zi, iar opoziția se poate face în scris în 10 zile (art. 283 și 285 Cod civil).
Potrivit art. 27 din Legea 119/1996, căsătoria se încheie începând cu a 11-a zi de la depunerea declarației, dar nu mai târziu de a 30-a zi. După 30 de zile, ori dacă schimbați numele sau regimul declarat, faceți o declarație nouă. Primarul poate aproba o dată mai apropiată pentru motive temeinice dovedite cu acte, dar nu atunci când căsătoria are loc, cu aprobare, într-o localitate unde niciunul dintre voi nu are domiciliul sau reședința (art. 66 lit. c din norme). Confirmă prima zi posibilă înainte de a rezerva zborurile.
Actele partenerului străin
| Document | Ce verifici | Temei |
|---|---|---|
| Pașaport sau, pentru cetățenii UE, carte de identitate | Valabil la depunere și la oficiere | Art. 64 alin. (4), (5) și (9) din norme |
| Certificat sau extras de naștere | Original, cu apostilă, supralegalizare sau scutire | Art. 64 alin. (1) lit. b) și art. 34 din norme |
| Dovada condițiilor de fond (certificat de capacitate matrimonială sau echivalent) | Emisă de ambasadă/consulat sau, în cazurile speciale, de autoritățile statului de cetățenie | Art. 31 din Legea 119/1996, art. 66 lit. g)-i) din norme |
| Declarație notarială | Arată că partenerul îndeplinește condițiile căsătoriei | Art. 31 alin. (3) din Legea 119/1996 |
| Dovada desfacerii căsătoriei anterioare | Hotărâre definitivă sau certificat de divorț, cu traducere legalizată | Art. 64 alin. (1) lit. e) și alin. (2) din norme |
| Certificat medical | Valabil 30 de zile, cu mențiunea că persoana se poate căsători | Art. 64 alin. (1) lit. c) din norme |
Denumirea dovezii diferă de la stat la stat. Pentru statele cu tratate de asistență juridică, fără misiune diplomatică în România sau ale căror ambasade nu mai eliberează dovada, normele admit acte ale autorităților statului de cetățenie, valabile de regulă 3 luni.
Pentru străinul aflat în România, normele menționează pașaportul cu viză valabilă la ambele date; dacă partenerul este scutit de viză sau are permis de ședere, întreabă din timp ce acceptă primăria.
Apostilă, traduceri și interpret
Potrivit art. 34 din norme, actele din statele parte la Convenția de la Haga din 1961 se apostilează; cele din statele cu tratate de asistență judiciară și actele UE care intră sub Regulamentul (UE) 2016/1191 sunt scutite; celelalte se supralegalizează. Actele în limbă străină se prezintă, de regulă, cu traducere legalizată. Extrasele multilingve potrivit Convenției nr. 16 și actele însoțite de formulare standard multilingve UE sunt acceptate fără traducere (art. 173 și 180 din norme).
Dacă partenerul nu cunoaște limba română, la declarație și la ceremonie participă un interpret și traducător autorizat, cu proces-verbal (art. 30 din Legea 119/1996); la fel dacă un martor nu cunoaște limba oficierii.
Regimul matrimonial
Codul civil permite comunitatea legală, separația de bunuri și comunitatea convențională (art. 312). Orice alt regim decât comunitatea legală cere o convenție autentificată de notar (art. 329-330), care produce efecte de la data căsătoriei și se înscrie în Registrul național notarial al regimurilor matrimoniale (art. 334). Soții cu legături în mai multe state pot alege legea aplicabilă regimului, în limitele art. 2590 Cod civil; discută alegerea cu notarul înainte de declarație.
Căsătoria încheiată în străinătate
Căsătoria încheiată în străinătate respectă forma statului respectiv, dar actul străin are putere doveditoare în România numai după transcriere (art. 41 din Legea 119/1996). Cetățeanul român cere transcrierea în 6 luni, la starea civilă competentă sau la consulat, cu certificatul original legalizat, traducerea legalizată sau formularul multilingv și, după caz, declarațiile privind numele și regimul matrimonial (art. 100 din norme).
Ce nu obții automat prin căsătorie
Căsătoria nu produce efecte asupra cetățeniei soților (art. 3 din Legea 21/1991); pentru soțul unui cetățean român, art. 8 reduce doar durata de ședere cerută. Vezi ghidul cetățeniei române.
Nici dreptul de ședere nu apare automat. Potrivit IGI, soțul străin al unui cetățean român cere viză de lungă ședere pentru reîntregirea familiei, cu certificatul de căsătorie românesc sau transcris; viza poate fi refuzată pentru o căsătorie de conveniență constatată anterior. Căsătoria încheiată în alt scop decât întemeierea unei familii este lovită de nulitate absolută (art. 295 Cod civil). Pașii sunt în ghidul despre reîntregirea familiei; pentru un partener cetățean UE, SEE sau elvețian, vezi înregistrarea rezidenței UE.
Exemplu orientativ
Exemplu ilustrativ, care nu soluționează un caz: Ana, cu domiciliul în Cluj, se căsătorește acolo cu Tomás, cetățean al unui stat din afara UE, care nu vorbește românește. Certificatul medical al lui Tomás a fost emis cu cinci săptămâni înainte de depunere, deci depășește cele 30 de zile și trebuie refăcut. Cuplul rezervă un interpret autorizat pentru declarație și ceremonie și calculează data oficierii între a 11-a și a 30-a zi de la depunere. Dreptul de ședere se tratează separat, cu IGI.
Ce pregătești
- Întreabă primăria ce listă aplică pentru statul partenerului.
- Obține dovada condițiilor de fond și verifică-i valabilitatea.
- Apostilează sau supralegalizează actele, apoi tradu-le legalizat.
- Programează certificatele medicale să fie valabile la depunere.
- Decide regimul matrimonial și, dacă e cazul, încheie convenția la notar.
- Rezervă interpretul și alege doi martori cu acte valabile.
FAQ
Partenerul poate trimite actele fără să vină la primărie?
Nu, declarația se face personal. Cine se află în altă localitate din România o poate depune la primăria de domiciliu sau reședință, care o transmite în 48 de ore (art. 280 alin. 4 Cod civil).
Dacă nu facem convenție matrimonială, ce regim avem?
Dacă se aplică legea română, comunitatea legală. Alt regim cere convenție autentificată de notar.
Căsătoria din străinătate este recunoscută automat în România?
Nu ca dovadă în fața autorităților române: fără transcriere, actul străin nu are putere doveditoare în țară.
Ofițerul de stare civilă poate refuza căsătoria?
Da, dacă lipsesc condițiile legale. Refuzul se consemnează în proces-verbal și poate fi contestat la instanța de tutelă (art. 28 din Legea 119/1996).
Surse și puncte de verificat
- Codul civil, art. 271-295, 312, 329-334, 2586-2587 și 2590
- Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, art. 24-31^1 și 41, forma consolidată din 06.07.2026
- Normele metodologice de aplicare unitară în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024, art. 34, 63-72, 98-100, 173 și 180
- Legea cetățeniei române nr. 21/1991, art. 3 și 8
- IGI, reîntregirea familiei cu cetățeni români
Informație generală, verificată documentar la 27 septembrie 2026. Lista exactă de acte, forma dovezii de capacitate matrimonială și regimul apostilei depind de statul partenerului și se confirmă la primăria unde vă căsătoriți.