Sari la conținut
Familie
Familie si copiiPublicat la Actualizat substanțial la

Adopția în România: atestatul, etapele și condițiile legale

Adopția în România: atestatul DGASPC valabil 5 ani, potrivirea, încredințarea de 90 de zile, consimțăminte, adopția copilului soțului, concediul de acomodare.

Persoane fizice

Răspuns direct

Pentru viitorii părinți, adopția unui copil din sistemul de protecție are patru etape: atestatul de la DGASPC, potrivirea, încredințarea pentru 90 de zile și încuviințarea de către tribunal. Raportul de evaluare se întocmește în cel mult 90 de zile de la cerere, iar atestatul este valabil 5 ani. Adopția copilului soțului și a unei persoane majore merg direct la instanță, fără atestat și fără încredințare. Adopția produce efecte de la rămânerea definitivă a hotărârii, iar copilul primește un nou act de naștere. Capcana frecventă: cine se implică direct în găsirea unui copil adoptabil riscă retragerea atestatului, cu excepția rudelor până la gradul al patrulea.

Pe scurt

Pentru viitorii părinți, adopția unui copil din sistemul de protecție are patru etape: atestatul de la DGASPC, potrivirea, încredințarea pentru 90 de zile și încuviințarea de către tribunal. Raportul de evaluare se întocmește în cel mult 90 de zile de la cerere, iar atestatul este valabil 5 ani. Adopția copilului soțului și a unei persoane majore merg direct la instanță, fără atestat și fără încredințare. Adopția produce efecte de la rămânerea definitivă a hotărârii, iar copilul primește un nou act de naștere. Capcana frecventă: cine se implică direct în găsirea unui copil adoptabil riscă retragerea atestatului, cu excepția rudelor până la gradul al patrulea.

Cine poate adopta și cine trebuie să consimtă

Codul civil stabilește condițiile de fond:

  • adoptatorul are capacitate deplină de exercițiu și nu suferă de boli psihice sau handicap mintal (art. 459);
  • este cu cel puțin 18 ani mai în vârstă decât adoptatul; pentru motive temeinice, instanța poate accepta o diferență de cel puțin 16 ani (art. 460);
  • două persoane pot adopta împreună numai dacă sunt soț și soție (art. 462); adopția între frați și între soți este interzisă (art. 457 și 458).

Nu poate adopta nici cel condamnat definitiv pentru anumite infracțiuni intenționate (contra persoanei sau familiei, pornografie infantilă, trafic de droguri) ori cel decăzut din drepturile părintești (art. 7 din Legea 273/2004).

Consimt (art. 463 din Codul civil) părinții firești sau tutorele, copilul care a împlinit 10 ani, adoptatorul și soțul celui care adoptă singur. Părinții consimt, după consilierea DGASPC, cel mai devreme la 60 de zile de la naștere și pot revoca acordul în 30 de zile (art. 466). Instanța poate trece peste un refuz abuziv (art. 467).

Etapele adopției interne

EtapaCe se întâmplăTemei în Legea 273/2004
Evaluare și atestatEvaluare socială și psihologică, pregătire pentru rolul de părinte; raport final în maximum 90 de zileart. 18-20
Deschiderea proceduriiTribunalul, sesizat de DGASPC, primește consimțământul părinților fireștiart. 28-32
PotrivireSelecție din Registrul național pentru adopții, apoi potrivire practică; prioritate au rudele și cei cu care copilul a trăit 6 luniart. 39-42
ÎncredințareCopilul locuiește 90 de zile cu familia; DGASPC face rapoarte bilunareart. 43-47
ÎncuviințareTribunalul de la domiciliul adoptatului hotărăște, în camera de consiliu, cu procurorart. 55-59, 84-86

Atestatul se cere la DGASPC de la domiciliu sau la un organism privat autorizat. Valabilitatea de 5 ani se prelungește de drept dacă, de exemplu, cererea de încredințare este deja pe rolul instanței (art. 18 alin. (7)). Schimbările din familie se comunică în 3 zile lucrătoare (art. 18 alin. (8)). Un rezultat nefavorabil se contestă în 5 zile lucrătoare, iar dispoziția de neeliberare se atacă în instanță în 15 zile (art. 20 și 25).

Încredințarea lipsește dacă copilul e de cel puțin 6 luni în plasament la familia adoptatoare sau dacă adoptatorul îi este tutore de cel puțin 6 luni (art. 45). Cererile sunt scutite de taxa de timbru (art. 85).

Adopția copilului soțului și a unei persoane majore

Soțul care adoptă copilul celuilalt soț se adresează direct tribunalului, fără atestat și fără încredințare (art. 26, 45 și 56). Părinții firești consimt în fața instanței, la judecarea cererii de încuviințare, după consilierea DGASPC (art. 14 alin. (2)). Dacă soția adoptă copilul recunoscut de tată pe cale administrativă, instanța cere o expertiză ADN care să confirme paternitatea (art. 7 alin. (4) și (5)); vezi și recunoașterea și stabilirea paternității.

Un major poate fi adoptat doar de cel care l-a crescut în timpul minorității (art. 455 din Codul civil); consimt adoptatorul și adoptatul, nu și părinții firești (art. 17 din Legea 273/2004).

Exemplu ilustrativ, care nu decide un caz concret: Andrei, soțul Mariei, vrea să adopte fiul ei de 12 ani, recunoscut de tată. Depune cererea la tribunalul de la domiciliul copilului, cu rapoartele de consiliere. Consimt ambii părinți firești și copilul; un refuz abuziv al tatălui poate fi înlăturat de instanță. După hotărâre, rudenia încetează doar față de tată și rudele lui, iar Maria și Andrei exercită împreună autoritatea părintească.

Efectele adopției

  • Filiația: adoptatorul are drepturile și îndatoririle unui părinte firesc, iar rudenia cu familia de origine încetează (art. 470 și 471 din Codul civil). La adopția copilului soțului, încetează doar față de părintele necăsătorit cu adoptatorul.
  • Numele: copilul ia numele de familie al adoptatorului sau numele comun al soților; prenumele se poate schimba pentru motive temeinice, cu acordul copilului de peste 10 ani (art. 473).
  • Actul de naștere: pe baza hotărârii definitive se întocmește un act de naștere nou, cu adoptatorii trecuți ca părinți (art. 473 alin. (5)).
  • Monitorizare: DGASPC întocmește rapoarte trimestriale cel puțin 2 ani (art. 96 din Legea 273/2004), cu excepția adopției de către soțul părintelui, rude, tutore sau familia care a avut copilul în plasament 2 ani (art. 95). Adoptatorii trebuie să îi spună treptat copilului că este adoptat (art. 81).

Concediul de acomodare și celelalte drepturi

Adoptatorul cu venituri impozabile din salarii, activități independente, drepturi de autor sau activități agricole poate lua un concediu de acomodare de cel mult doi ani, care include încredințarea (art. 50 din Legea 273/2004). Contractul de muncă se suspendă (art. 51 alin. (1) lit. g) din Codul muncii); angajatorul trebuie să aprobe concediul și, în afara falimentului sau desființării, nu te poate concedia în această perioadă (art. 106).

Indemnizația lunară este de 85% din media veniturilor nete din ultimele 12 luni din ultimii 2 ani dinaintea hotărârii de încredințare, între 3,4 ISR și 8.500 lei. Nu se acordă automat: depui cererea la AJPIS, cu certificatul de grefă al hotărârii, dovada mutării copilului și dovada intrării în concediu. Dreptul curge din ziua următoare punerii în executare a încredințării (art. 50 alin. (3)); la adopția copilului soțului, unde nu există încredințare, confirmă cu AJPIS dacă ți se cuvine. Deși art. 53 exclude contribuțiile, din 1 august 2025 Codul fiscal prevede CASS pentru această indemnizație (art. 155 alin. (1) lit. k)), reținută de AJPIS.

În timpul concediului de acomodare nu primești indemnizația pentru creșterea copilului (art. 50 alin. (4)), pe care OUG 111/2010 o permite altfel și adoptatorului (art. 8). Pentru evaluare și potrivire ai până la 40 de ore libere plătite pe an (art. 54). Indemnizația de sprijin de 1,20 ISR pentru anumiți copii (de exemplu, între 3 și 6 ani sau doi frați) și suma de 1.500 de lei pe an pentru recuperare (art. 100^1 și 100^2) nu se aplică la adopția copilului soțului (art. 100^6).

Dosarul pentru încuviințare: ce pregătești

Potrivit art. 56 alin. (2), cererea este însoțită, după caz, de:

  1. certificatul de naștere și certificatul medical ale copilului;
  2. certificatele de naștere și de căsătorie ale adoptatorilor, în copie certificată;
  3. cazierul judiciar și certificatul medical de la medicul de familie al adoptatorului;
  4. atestatul și hotărârile definitive de deschidere a procedurii și de încredințare;
  5. rapoartele de consiliere ale copilului de peste 10 ani și, la adopția copilului soțului, ale părinților firești;
  6. după caz, rezultatul expertizei ADN.

FAQ

Pot să îmi aleg singur copilul pe care îl adopt?

Nu. Potrivirea o face DGASPC din Registrul național pentru adopții. Implicarea directă în identificarea unui copil poate duce la retragerea atestatului, cu excepția rudelor până la gradul al patrulea.

Am nevoie de atestat ca să adopt copilul soției?

Nu. Adopția copilului soțului nu cere atestat, încredințare sau monitorizare postadopție, dar cere consimțământul părinților firești și al copilului de peste 10 ani.

Poate o persoană necăsătorită să adopte?

Da, o singură persoană atestată poate adopta. Doi parteneri necăsătoriți nu pot adopta împreună. Excepția strictă de la art. 6 alin. (2) lit. c): când copilul adoptat are un singur părinte, necăsătorit, partenerul de sex opus cu care acesta conviețuiește poate adopta, dacă părintele declară notarial că partenerul a participat cel puțin 5 ani la creșterea copilului.

Mai poate fi oprită adopția după ce copilul a venit acasă?

Da. La neadaptarea copilului, instanța poate revoca încredințarea, iar potrivirea se reia (art. 48 și 49).

Surse și puncte de verificat

Informație generală, verificată documentar la 27 septembrie 2026. Verifică individual cu DGASPC și AJPIS dacă se aplică încredințarea, concediul de acomodare sau indemnizația de sprijin în situația ta.

Cum verificăm acest ghid

Echipa editorială Specter folosește surse oficiale și un flux documentat de revizie juridică internă. Articolul oferă informații generale, nu consultanță pentru un caz concret.

Citește metodologia și politica de corecții